Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for ianuarie 2008

prima_pag3.jpgIată, se aud colindele şi ne pătrunde-n suflete bucuria lor, bucuria Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.

Iubiţi copilaşi, în această zi S-a născut Domnul, Care, a luat chipul nostru şi a venit pe pământ să ne spună nouă, sărmanilor, necredincioşilor omuleţi, cât de mult ne iubeşte. Şi de atunci a rămas în mijlocul nostru pentru totdeauna. Să-I fim mulţumitori lui Dumnezeu pentru aceasta şi pentru că ne-a dat să-L cunoaştem şi să-L vedem!

De sute de ani oamenii sărbătoresc acest mare praznic al creştinătăţii, exprimându-şi bucuria prin tot felul de rânduieli şi tradiţii, reînnoindu-şi, astfel, neîncetat în suflete credinţa că omul este sortit mântuirii şi sfinţeniei. An de an fiecare creştin aşteaptă cu emoţii şi speranţe adânci Sfânta sărbătoare a Naşterii Domnului, chiar mai mult decât propria sa zi de naştere. Iar voi, când veţi creşte mari vă veţi aminti de această luminată sărbătoare, ca de cele mai frumoase clipe ale copilăriei voastre.

(mai mult…)

Read Full Post »

 

dorimedont15.jpg

Dragii noştri prieteni, vă mai amintiţi de Vlădica Dorimedont, Episcopul de Edineţ şi Briceni, cel care vă trimetea cadouri, dacă scriaţi compuneri? A fost un om foarte milostiv şi bun, vă iubea pe voi din tot sufletul şi dorea tare mult să vă vadă mari, credincioşi, deştepţi şi buni. Cu un an în urmă, Domnul a binevoit să-l ia în Împărăţia Sa şi să-l aşeze alături de sfinţii Săi, acolo unde îngerii şi cu sufletele oamenilor buni Îl preaslăvesc neîncetat pe Dumnezeu. De acolo Vlădica ne vede şi se roagă pentru noi şi se bucură dacă suntem ascultători, harnici, iertători, iubitori şi milostivi. În acest număr al gazetuţei, am vrea să ne amintim de el şi să vă împărtăşim şi vouă nişte amintiri de ale Prea Sfinţiei sale din vremurile pe când era aşa ca voi. (mai mult…)

Read Full Post »

Dragă prietene, demult, tare demult, pe când în vechea ţară Iudeea domnea cumplitul împărat Irod, iar asupra întregii lumi şi-a impus stăpânirea Imperiul Roman, într-un mic orăşel iudeu, Betleem, S-a pogorât din ceruri şi S-a născut din Fecioara Maria Domnul Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Vreai să-ţi povestesc despre această mare minune? Am aflat despre ea din Sfânta Evanghelie şi din cărţile, scrise de sfinţi şi oameni înţelepţi. Haide să deschidem împreună aceste pagini şi să vedem ce ne spun ele. Urmăreşte cu atenţie. (mai mult…)

Read Full Post »

Bethleemul este oraşul natal al lui David şi locul de naştere al marelui său urmaş – Iisus Hristos. El este situat pe două coline la o depărtare de Ierusalim de două ore. Înprejurimile Bethleemului sunt foarte atrăgătoare, purtând o amprentă de căldură şi bucurie. Colinele oraşului sunt acoperite de variate specii de plante şi grădini de măslini, viţă de vie ş.a. Atunci când te minunezi de împrejurimile încântătoare ale Bethleemului, involuntar îţi aminteşti de acele evenimente biblice care s-au petrecut cândva aici. (mai mult…)

Read Full Post »

talcuire_condac.jpg

Poate şi voi, dragi prieteni, veţi dori, de această sărbătoare, să-I aduceţi lui Dumnezeu vreun dar? Noi suntem bucuroşi să vă ajutăm. Puteţi să învăţaţi două cântări bisericeşti, care se cântă de Naşterea Domnului în toate bisericile ortodoxe. Una se numeşte „tropar” – în ea se explică sensul sărbătorii, iar alta, se numeşte „condac” – în care se povesteşte istoria sărbătorii. Încercaţi, cu ajutorul părinţilor sau a apropiaţilor, să învăţaţi aceste rugăciuni şi astfel veţi aduce un dar bineplăcut lui Dumnezeu.

(mai mult…)

Read Full Post »

Când s-a născut Pruncul Hristos şi Fecioara Maria, înfăşându-L,  L-a pus în iesle pe paie, Îngerii din cer s-au adunat să-L vadă. Văzând cât de simplă şi săracă erau peştera şi ieslele au început să-şi şoptească unul altuia:

– El doarme în iesle în peşteră? Nu se poate aşa. Trebuie să împodobim peştera, să fie cât mai frumoasă şi mai bogată că în ea doarme Însuşi Hristos. (mai mult…)

Read Full Post »

Până la treizeci de ani Iisus Hristos a trăit la Nazaret împreună cu Preacurata Sa Maică şi bătrânul Iosif. Într-o zi Ioan L-a văzut pe Domnul Care venea spre el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”.

Iisus avea treizeci de ani când a venit din Galileea la Iordan să fie botezat de Ioan. Acesta însă Îl ruga, zicând: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi tu vii la mine?” Dar Domnul i-a răspuns: „Aşa se cuvine să împlinim toată dreptatea”, ceea ce însemna că, în acest fel se îndeplinea voia lui Dumnezeu.

(mai mult…)

Read Full Post »

ioan.jpg

În Biserica Ortodoxă există tradiţia de a cinsti a doua zi după sărbătorile mari împărăteşti sfântul care în cel mai apropiat mod a participat la acel sfânt eveniment pentru istoria Bisericii. Astfel, a doua zi după Botezul Domnului, Biserica îl sărbătoreşte pe acel care a pus mâinile pe capul Mântuitorului şi L-a botezat. Sfântul Prooroc şi Botezătorul Domnului Ioan este unul dintre marii proroci de la care începe istoria Noului Testament. El a mărturisit despre venirea în lume a Mântuitorului, Fiului lui Dumnezeu Cel Întâi Născut Care a luat trup omenesc. Sfântul Prooroc s-a învrednicit de a-L boteza în apele Iordanului şi a mărturisit arăratea Sfintei Treimi în ziua Botezului Domnului. Fiind ruda Domnului după mamă, fiul cuvioşilor Zaharia şi Elizabeta, Înaintemergătorul Domnului s-a născut cu şase luni înainte de Iisus Hristos.

(mai mult…)

Read Full Post »

Scumpii noştri cititori, aici puteţi salva varianta pdf. a ziarului pe care o puteţi printa. În această variantă ve-ţi putea copleta şi rezolva jocurile din interiorul ziarului.

apasă aici

Doamne ajută!

Read Full Post »

prima.jpg

Demult, un om l-a întrebat pe un bătrân călugăr:

– Părinte, cine-i drept înaintea lui Dumnezeu? Am auzit povestindu-se despre o mare minune: un om care putea să zboare, să se înalţe singur în văzduh. Este acesta semn că-i drept înaintea lui Dumnezeu, asemenea sfinţilor?

– Nu, fiule, nici vorbă!

– Dar am auzit povestindu-se şi despre un om ce putea să meargă pe apă. Este acesta drept înaintea lui Dumnezeu?

– Nici acesta!

– Dar atunci, cine este drept?

(mai mult…)

Read Full Post »

parabola.jpg
Asemenea este împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care, gasind-o un om, a ascuns-o, şi de bucuria ei se duce şi vinde tot ce are şi cumpară ţarina aceea. (Matei 13, 44)
Avem o comoară care este mai preţioasă decât orice bogăţie din această lume, pe care niciodată n-am fi dobândit-o, prin nici o străduinţă, dacă Însuşi Iisus Hristos, din marea Sa dragoste, nu ne-ar fi ajutat. Domnul ne-a dat-o cu preţul patimilor Sale. Această comoară este viaţa veşnică. Hristos a pătimit şi a murit, pentru a ne dărui, celor care cred în El, viaţa veşnică. Tot ea este şi credinţa în Dumnezeu. Credinţa este mai preţioasă şi mai necesară decât orice bogăţie posibilă din această lume. Ea este bucuria şi mângâierea vieţii noastre şi calea spre viaţa veşnică.Viaţa veşnică – iată ce ne aşteaptă după scurta şi împovărătoarea viaţă pământească! Iată răsplata, gătită nouă de preabunul Dumnezeu! Cât este de scurtă viaţa noastră pământească… Şi câţi dintre noi muncesc cu ardoare s-o aranjeze şi s-o înfrumuseţeze? Câtă lume lucrează în tinereţe pentru a-şi asigura o bătrâneţe liniştită şi fără de griji… Însă viitorul pământesc este foarte incert, nimeni dintre noi nu ştie dacă va ajunge până a doua zi. Despre viaţa de după moarte se ştie sigur că va fi – ori fericire veşnică, ori chinuri veşnice. Aşadar să ne îngrijim de ea, să ne străduim să trăim aşa cum ne-a poruncit Domnul. Să ne rugăm neîncetat lui Dumnezeu să ne rânduiască viaţa de după moarte după mare mila Sa.

Read Full Post »

Întemeietorul şi primul episcop al Bisericii Alexandriei a fost Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu, luminătorul multor ţări din Africa. Până în zilele noastre a ajuns, în pofida tuturor războaielor, incendiilor şi altor calamităţi, renumita bibliotecă din Alexandria, care a fost înfiinţată pe timpurile dinastiei  Ptolemeilor şi a devenit Bibliotecă a Patriarhiei Alexandriei. La formarea bibliotecii au contribuit şi marii ierarhi Atanasie cel Mare şi Chiril al Alexandriei. Tot aici se păstrează o colecţie unicală de manuscrise foarte vechi. (mai mult…)

Read Full Post »

A fi supărăcios înseamnă a arăta o calitate destul de neplăcută a caracterului tău. De obicei supărarea vine din iubire de sine şi mândrie, stări în care te simţi demn de mai multă laudă, atenţie, grijă, decât cei care ţi le oferă.

Supărăciosul îi supără şi pe ceilalţi din jurul său cu cuvântul, cu aluzia, cu tonalitatea vocii, cu faptele, fără să observe aceasta. Supărarea, însă poate să-ţi provoace şi nemulţumirea altuia. Să ştii că atunci când faci un bine, este foarte important să nu te mândreşti. Altfel, binele făcut îţi va dăuna sufletului tău. Săvârşeşte fapte bune în numele Domnului, amintindu-ţi de poruncile Lui şi nu pentru a fi lăudat sau mulţumit.

(mai mult…)

Read Full Post »

Se povesteşte că demult, demult trăia un morar ce mânca la o masă o turtă cât roata morii şi tot nu se mai sătura. Într-o zi la acest morar veni Sfântul Petru cu un ucenic de-al lui, cu doi saci de grâu să-i macine. (mai mult…)

Read Full Post »

Zgârcitul

Ce să fac, părinte? – l-a întrebat un oarecare pe stareţul Ambrosie. M-a năpădit aşa o zgârcenie … (mai mult…)

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat: